Dragii mei,
În blog-ul trecut vă spuneam despre viziune și a fi vizionar. Va mărturisesc că vizionarii mă fascinează de-a dreptul! Am aflat repede, din adolescență chiar, că și eu sunt unul dintre ei și am mai aflat că asta îi enervează pe mulți :).Dar… oricum ar fi și oricum AI FI, avem nevoie unii de alții. Vizionarii nu pot supraviețui fără acei oameni care dau picioare viziunii lor, iar administratorii (cei “buni la organizare”) nu pot supraviețui fără “nebunii” vizionari :). Una dintre cele mai bune prietene ale mele este un astfel de om: cineva care ia ideile mele și îmi dă pașii concreți de execuție. Love you F.
Tot în blogul trecut am vorbit despre cinci caracteristici pe care o viziune de impact trebuie să le întrunească: exprimată cu claritate, comunicată cu pasiune și convingere, împărtășită cu regularitate, celebrată cu intenționalitate, asumată la nivel personal.Andy Stanley, în cartea “Making vision stick” afirmă că sunt trei obstacole care stau în calea VIZIUNII: succesul, eșecul și toate celelalte.
SUB NICI O FORMĂ un lider nu va pune organizația lui pe autopilot cu așteptarea ca aceasta să rămână o organizație bazată și condusă de viziunea inițială. În cel mai bun caz lucrurile vor stagna, dar cel mai probabil vor regresa. Iubiții mei, multe lucruri contribuie la deraierea unei echipe de la viziune, timpul (trecerea acestuia) fiind unul dintre ele. În timp organizațiile devin mai complexe. Complexitatea poate cauza confuzie și poate deveni un inamic al viziunii.
Apoi, succesul poate să ne dea sentimentul de falsă siguranță și să ne facă să ne “luăm mâinile de pe volan” sau să abdicăm de la a fi lideri, devenind doar manageri de oameni și proiecte. Eșecul pe de altă parte poate să ne determine să supracorectam o situație și nimeni nu se dezvoltă într-un mediu în continuă schimbare sau negativ. Dacă ați ști de câte ori mă aflu în situația în care trebuie să îmi evaluez atitudinea față de “ei, cei care nu fac ce trebuie” și să îmi reamintesc că dacă ceva nu merge bine este pentru că EU nu fac ceva bine. Un lider bun, vizionar, nu va da niciodată vina pe echipă ci își va asuma responsabilitatea pentru ceea ce nu face el/ea bine sau suficient de mult ori de des. Un lider bun își va verifica atitudinea astfel încât, atunci când vine înspre echipă, să o facă cu o energie care să creeze ENERGIE!
Viziunea comunică ce ar putea fi sau cum ar putea fi ÎN VIITOR dar, pentru oamenii din echipele noastre, viața se întâmplă ACUM. Urgențe, copii, totul în jur le solicită atenția și timpul - e greu ca VIZIUNEA să prindă rădăcini și să rămână înaintea lor. Zilele trecute o colegă mi-a spus că pentru ea o întâlnire la 7 zile e de foarte mare ajutor. Mi-a împărtășit că în șapte zile își pierde treptat motivația, viziunea și o reamintire constantă a motivelor pentru care facem ceea ce facem este esențială pentru a merge mai departe. #visionleaks
Să recapitulăm! Sunt multe lucruri care lucrează împotriva viziunii și duc la erodarea ei: sucesul, eșecul, trecerea timpului și viața pur și simplu cu tot ceea ce implică ea. Un lider vizionar are în sine o determinare și un DE CE (WHY) care nu-l lasă să renunțe și să se mulțumească cu status quo-ul. De aceea e important să îți definești acest DE CE al tău. Pentru că el va fi o constantă în conducerea și slujirea ta. (Despre al meu DE CE într-un alt blog.)
Vă spuneam că un lider nu dă niciodată vina pe echipă dacă ceva nu merge bine, dar va atribui succesul echipei lui - LOR! Dacă oamenii din echipa ta nu se ridică la înălțimea așteptărilor tale e foarte posibil că nu ai comunicat suficient de des viziunea și nu i-ai ajutat suficient să și-o însușească.Liderul își asumă eșecurile echipei și atribuie succesele echipei.
VOI sunteți responsabili cu a păstra viziunea la căpătâiul organizației voastre.
Voi sunteți responsabili cu a alinia activitatea organizației voastre cu viziunea ei.
"If the student hasn't learned, the teacher hasn't taught” (“Dacă elevul nu și-a însușit, atunci profesorul nu l-a învățat.”). Bineînțeles că asta se aplică doar pentru studenții care vin la ore, dar chiar și aici avem noi treaba ca și lideri ;).
Pentru că viziunea se erodează în timp, avem nevoie să încorporăm în structura organizației un ritm de comunicare/repetare a viziunii. Din experiență vă spun că oamenii din echipă/organizație vor uita viziunea. În primul rând ei nu au fost însuflețiți în aceeași măsură că și tine de ea când au auzit-o prima oară. E posibil că tu să fi avut săptămâni, luni sau ani în care ai întors-o și reîntors-o în mintea ta, ai procesat-o. Ei nu au fost parte din acest travaliu. Au venit mai târziu.
Așadar, comunicați, comunicați, comunicați!! De aceea comunic viziunea mereu în întâlnirile cu echipele cu care lucrez. Pentru că din întrebările și frământările oamenilor din echipă îmi dau seama cât de repede se uită. #visionleaks. E mai bine să comunici viziunea prea mult decât să nu o comunici suficient. Vă las cu câteva gânduri acum, la finalul seriei despre viziune:
Te iubesc din toată inima. Dacă ți-a plăcut acest blog și ți-a fost de folos, dă-mi o inimioară!
Xoxo Carmen